Începând cu anul universitar 2025-2026, sistemul de învățământ superior din România va trece printr-o reformă de amploare: se renunță oficial la modelul Bologna, aplicat de aproape 20 de ani. Noua direcție, stabilită prin Legea învățământului superior nr. 199/2023, propune o clasificare clară a universităților în funcție de misiunea și impactul lor academic.
Această decizie marchează o cotitură importantă pentru educația universitară românească, cu implicații semnificative atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice.
Trei tipuri de universități, trei misiuni diferite
Conform noii legi, fiecare instituție de învățământ superior va opta, prin Carta universitară, pentru una dintre următoarele identități:
- Universități de Educație – se vor concentra pe formarea profesională a studenților și vor avea un rol activ în comunitățile locale. Cercetarea va exista, dar integrată în procesul educativ.
- Universități de Educație și Cercetare – vor combina echilibrat predarea cu cercetarea, având o contribuție semnificativă la dezvoltarea regională și națională.
- Universități de Educație și Cercetare Avansată – vor fi vârful academic al sistemului, implicate în proiecte științifice de anvergură, cu un accent puternic pe cercetare și inovare.
De ce se renunță la sistemul Bologna
Sistemul Bologna a fost introdus pentru a alinia România la standardele europene, promovând mobilitatea academică și recunoașterea diplomelor. Însă, în timp, au apărut nemulțumiri legate de fragmentarea studiilor, rigiditatea traseelor educaționale și scăderea calității pregătirii.
Noua reformă își propune să răspundă acestor provocări prin flexibilizarea ofertei academice, adaptarea la nevoile pieței muncii și valorizarea diferențiată a universităților – fără a le ierarhiza.
Impact major pentru studenți și profesori
Pentru studenți, această schimbare va însemna programe de studiu mai bine adaptate la profilul universității și la cerințele viitoarelor cariere. De asemenea, traseul educațional va fi mai coerent și mai relevant pentru piața muncii.
Pentru cadrele didactice, reforma aduce o redefinire a rolului profesional. În unele universități va prima activitatea de predare, în altele cercetarea. Evaluarea profesorilor se va face în funcție de misiunea asumată de instituția din care fac parte.
Oportunitate pentru universitățile locale
În contextul acestei reforme, universitățile au șansa să-și reafirme rolul în dezvoltarea comunităților locale. Prin alegerea unei identități clare, aceste instituții vor putea atrage mai ușor resurse, proiecte și tineri interesați de formare profesională de calitate.
Ministrul Educației a subliniat că această reformă nu impune o competiție între universități, ci încurajează diversitatea și dezvoltarea specifică fiecărei instituții. Evaluarea performanței se va face în funcție de obiectivele asumate, nu prin comparație cu alte modele.
Un nou început pentru învățământul universitar românesc
Într-o lume în continuă schimbare, în care cerințele economiei și ale societății evoluează rapid, această reformă vine ca un pas necesar și curajos. Universitățile din România primesc, odată cu această lege, nu doar mai multă libertate, ci și o responsabilitate clară: să se adapteze, să inoveze și să răspundă concret nevoilor comunităților pe care le deservesc.
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia va face parte din categoria Universităților de Educație și Cercetare Avansată.
Leave feedback about this